ADERAREA LA UNIUNEA EUROPEANA

România a devenit stat membru al Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007, conform calendarului stabilit, încheind astfel un proces care a început la mijlocul anilor ’90.

Drumul României către UE


Aderarea României, împreună cu Bulgaria, la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007 încheie astfel cel de al cincilea val al extinderii Uniunii, iniţiat la 1 mai 2004, prin aderarea celor opt state din Europa Centrală şi de Est, alături de Cipru şi de Malta.

Cronologia constituirii UE 27


Astfel, de la 1 ianuarie 2007, Uniunea Europeană este o comunitate ce reuneşte 27 de state membre şi o populaţie de 492,8 milioane de locuitori şi care are 23 de limbi oficiale.

România s-a alăturat astfel unei Uniuni de state europene care împărtăşesc aceleaşi valori, având în centru respectul pentru demnitatea umană, democraţia, statul de drept şi respectarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale. Uniunea Europeană are drept obiective asigurarea păcii şi prosperităţii, printre realizările sale numărându-se piaţa internă, precum şi crearea Spaţiului Schengen, a zonei euro.

Obiectivul principal al României la acest moment îl constituie consolidarea progreselor şi reformelor realizate, pentru asigurarea unei integrări depline în structurile comunitare. Pe de altă parte, România doreşte să aducă o contribuţie activă la realizarea proiectelor aflate pe agenda europeană şi să sprijine soluţii eficiente pentru problemele Uniunii.


Drepturile cetăţenilor români în Uniunea Europeană

Prin aderarea României la Uniunea Europeană, cetăţenii români au devenit cetăţeni ai Uniunii Europene.
Începând cu 1 ianuarie 2007, cetăţenii români care călătoresc în afara teritoriului naţional beneficiază, atât pe teritoriul statelor membre ale Uniunii, cât şi pe teritoriul statelor terţe, de drepturile conferite de tratatele Uniunii Europene tuturor cetăţenilor europeni.

Detalii


Românii în instituţiile europene

Aderarea celor două noi state la Uniunea Europeană a generat o serie de modificări instituţionale la nivelul Uniunii Europene. Astfel, începând cu 1 ianuarie 2007, România are, în mod identic cu toate celelalte state membre, drept de vot în toate reuniunile Consiliului Uniunii Europene; având în vedere că este cel de-al şaptelea stat membru ca mărime în Uniune, României îi sunt atribuite 14 voturi.

De asemenea, tot la 1 ianuarie 2007, Consiliul a adoptat noua listă de exercitare a succesiunii preşedinţiilor la nivelul Consiliului UE, România urmând să deţină acest mandat în perioada iulie-decembrie 2019. Totodată, potrivit Tratatului de Aderare, României îi revin o serie de poziţii în instituţiile comunitare, iar cetăţenii români au posibilitatea de a lucra în cadrul instituţiilor europene.

Detalii


Politicile UE

Ca stat membru al Uniunii Europene, România ia parte direct la elaborarea şi adoptarea politicilor comunitare, contribuind pe fond la lucrările tuturor instituţiilor comunitare, la nivel politic şi tehnic (Consiliul UE şi formaţiunile sale sectoriale, grupurile de lucru ale Consiliului, precum şi la reuniunile Consiliului European, comitetele şi grupurile de lucru ale Comisiei Europene, Parlamentul European, Comitetul Regiunilor şi Comitetul Economic şi Social). De asemenea, România va contribui în mod direct la marile linii de politică ale Uniunii (Programul Haga, Strategia Lisabona, Politica energetică, Strategia de Dezvoltare Durabilă etc.), asociindu-se pe fond la dezvoltarea acestora.

mariI romani

Numărul total de voturi exprimate şi validate pe parcursul intregii campanii Mari români a fost de 363.846 voturi repartizate astfel: site - 265.850, telefon - 16.336, sms - 81.660.

mari romani

1.ŞTEFAN CEL MARE(77493 voturi)
2. CAROL I (52474 voturi)
3. MIHAI EMINESCU (50640 voturi)
4. MIHAI VITEAZU(48725 voturi)
5. RICHARD WURMBRAND(46973 voturi)
6. ION ANTONESCU(27483 voturi)
7. MIRCEA ELIADE (17019 voturi)
8. ALEXANDRU I. CUZA(16383voturi)
9. CONSTANTIN BRÂNCUŞI (14831 voturi)
10. NADIA COMĂNECI(11825 voturi)