Cetatenie activa de la concept la fapta

Uneori te simţi confortabil doar stând degeaba, fără a face nimic, dar alteori vrei să faci mai multe pentru a schimba ceva în societate. Este dreptul tău să participi, să-ţi exerciţi influenţa şi să-ţi aduci aportul la dezvoltarea societăţii. Poţi să fii un cetăţean activ în multe feluri. Paginile următoare îţi vor da câteva idei în legătură cu modul de exprimare a propriei păreri, derularea propriilor proiecte şi cum să stai conectat la viaţa publică din jurul tău.

La 29 octombrie 2004 a fost semnat, la Roma, «Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa», adoptat de către Consiliul European la Bruxelles, la 17-18 iunie 2004.

Acest tratat, care trebuie ratificat de toate cele 25 de ţări membre, conferă construcţiei comunitare cadrul juridic unitar pentru exercitarea unor competenţe ce ţin mai degrabă de esenţa statului federal: monedă unică, buget provenit şi din resurse proprii (există, însă, şi contribuţii naţionale), control integrat la frontiere, o serie de politici comune decise şi gestionate direct de la Bruxelles, o politică externă comună (cu limitele ei), înfiinţarea parchetului european, a jandarmeriei europene, a poliţiei europene de frontieră, precum şi atribuţii, deocamdată embrionare, în domenii ca apărarea şi securitatea.
Parteneriat Strategic pentru Cetăţenie Activa Locala este un program pilot care oferă oportunităţi de dezvoltare locala pe baza identificării nevoilor si oportunităţilor locale, stimularea cetăţeniei active, includerea sociala, creşterea mobilităţii tinerilor si a accesului la informaţie si programe educaţionale de formare, diminuarea ratei de abandon şcolar, dezvoltarea si îmbunătăţirea abilităţilor de conducere, antreprenoriale si organizatorice ale comunităţi locale.



Prin prezenta oferta Asociaţia Regionala pentru Dezvoltare Rurala isi propune selectarea unui număr de 10 comunitati locale participante la program.



Programul Parteneriat Strategic pentru Cetăţenie Activa Locala vizează comunităţile locale, liderii de tineret, organizatile neguvernamentale ce au ca scop si activitati de tineret, institutile de invatamant si administraţia publica locala din judeţul Gorj.





De ce ar trebui sa subscrieţi la acest program ?


Întreg spaţiul rural din România se confrunta cu cele mai multe si mai dificile probleme sociale si economice care au ca rezultate directe: disfuncţiune in dezvoltarea unui trai decent si in lipsa accesului la informaţie si educaţie eficienta a populaţiei din aceste zone. Acest lucru este reflectat in primul rând de diferenţa nivelului de trai dintre zonele rurale si zonele urbane din România si mai ales dintre zonele urbane romaneşti si cele din Europa. In ciuda faptului ca exista o diversitate mare intre zonele rurale din România totuşi in majoritatea dintre ele se manifesta existenta acestor probleme si lipsuri.

Autonomia locala presupune o responsabilizare crescuta a autoritatilor locale in implementare politicilor sectoriale care sa adreseze nevoilor locale dar si o capacitate suficienta a acestora pentru maximizarea oportunităţilor locale prin instrumentele de finanţare europene si prin atragere de fonduri colaterale.

Abordarea teritoriala intercomunitara, data fiind problematica comuna definita prin proximitatea a doua sau mai multe comunitati, necesita cooptarea actorilor sociali locali, printre care cei care aparţin grupurilor considerate dezavantajate, tocmai dat fiind gradul de incluziune, tinerii.

Lipsa participării tinerilor la viata sociala, la construcţia politicilor locale si a actului de guvernare produce disfuncţionalitatea pe termen lung care exercita influente negative asupra sustenabilitatii efortului administraţiei locale in a promova si dezvolta covergenta si comptitivitate locala intr-un raport direct cu comunităţile locale din Uniunea Europeana.

Cetăţenia activa corelarea educaţiei pe tot parcursul vieţii cu dezvoltarea locala si a personalităţii tinerilor reprezintă pentru comunităţile locale provocări care devin din ce in ce mai evidente o data cu aderarea la Uniunea Europeana.

In România, ca stat membru al Uniunii Europene cu drepturi depline, vor trebui create premisele care sa permită implementarea politicilor europene la nivel local. Printre acestea amintim, Hotărârea Consiliului European de la Lisabona, potrivit căreia Europa trebuie sa detina o economie bazata pe cunoaştere, cu o societate care urmăreşte ca un număr cat mai mare de persoane sa aibă acces la educaţie. In acest sens, institutile de invatamant trebuie sa privească dintr-o alta perspectiva procesul de invatare care se bazează nu numai pe educaţia formala dar are in vedere si educaţia ca un proces de invatare pe tot parcursul vieţii. Acest proces de invatare nu trebuie privit ca un concept ci ca o realitate cere sa devina o prioritate pentru fiecare comunitate locala.

Carta Alba a Tinerilor si Pactul European al Tinerilor exprima voinţa guvernelor europene in a susţine participarea tinerilor la actul de guvernare locala, alocarea de resurse necesare dezvoltării de politici de tineret având tinerii ca actori principali in indetificare nevoilor si in proiectarea de strategii si planuri operaţionale locale.

Carta expune, într-un singur text, ansamblul drepturilor de care pot beneficia toţi cetăţenii europeni:

drepturi civile: : drepturile omului şi dreptul la justiţie, garantate de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului adoptată de Consiliul Europei
politice: care derivă din cetăţenia europeană stabilită prin Tratate
sociale şi economice : care includ drepturile stabilite de Carta Comunitară a Drepturilor Sociale ale Muncitorilor, adoptată pe 9 decembrie 1989 la summit-ul de la Strasbourg al şefilor de stat şi guvern din Statele Membre, sub forma unei Declaraţii.
Este singurul text de acest tip la nivel internaţional. Este vorba de drepturi, de principii şi de valori inalienabile pe care instituţiile UE trebuie să le ia în considerare atunci când construiesc şi aplică legislaţia europeană.

Cartea europeană a drepturilor fundamentale cuprinde şase categorii de drepturi :
demnitatea, libertăţile, egalitatea, solidaritatea, cetăţenia şi justiţia.